Relația Rusiei cu Romania in istorie

Cât de reală era dominația otomană în 1877?

• Autonomie reală: Începând cu Tratatul de la Paris (1856), după Războiul Crimeii, Imperiul Otoman a fost obligat de marile puteri europene să recunoască autonomia sporită a Principatelor Române.
• Unire sub Cuza (1859): Unirea Moldovei și Țării Românești sub Alexandru Ioan Cuza a fost un pas esențial către independență, realizat fără opoziția efectivă a otomanilor.
• Carol I și autonomia completă: După detronarea lui Cuza (1866), România a adoptat o nouă constituție sub domnitorul Carol I, consolidându-și poziția ca stat cu o autonomie de facto.

De ce a dorit România să-și declare independența?

1. Formalizarea independenței:

   • Deși avea o autonomie largă, România nu putea acționa liber pe scena internațională fără a rupe definitiv legăturile cu Imperiul Otoman.

2. Umilința simbolică a tributului:

• Chiar dacă sumele erau mici, plata tributului și recunoașterea suzeranității otomane erau percepute ca o umilință națională.

În 1877, relația României cu Imperiul Otoman era una de vasalitate formală, dar cu o autonomie internă extinsă. Declarația de independență a fost esențială pentru a elimina simbolic și juridic ultima urmă de subordonare față de Imperiul Otoman.

Găsești informații suplimentare despre Războiul de Independență al României (1877-1878) pe site-ul Istoria.org.ro ( citește și vezi cum au stat de fapt lucrurile ). 

După victorie, trupele ruse au refuzat să părăsească teritoriul României, folosind acest lucru ca instrument de presiune.

Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe român, a protestat vehement față de cererea Rusiei, considerând că România a luptat pentru independența sa, nu pentru a ceda teritorii.

Rusia, însă, a rămas fermă și a amenințat că, dacă România refuză să cedeze Basarabia, trupele ruse vor rămâne pe teritoriul românesc pe termen nedeterminat.

De ce s-a considerat o nedreptate?

• Sudul Basarabiei era mai fertil și mai populat decât Dobrogea, considerată la acea vreme o regiune aridă, cu infrastructură slab dezvoltată.
• Accesul la Delta Dunării și Marea Neagră era valoros, dar pierderea controlului asupra gurilor Dunării (Ismail și porturile basarabene) a fost resimțită puternic.
• Dobrogea avea o populație mixtă (români, bulgari, turci, tătari), ceea ce inițial a generat dificultăți în integrarea teritorială.

Al doilea război mondial si Rusia

La bătălia finală de la Mărășești și Oituz, trupele rusești nu au participat efectiv la lupte.

Detalii esențiale:

• Mărășești (bătălia finală – 19 august – 3 septembrie 1917):

  • În fazele finale ale bătăliei de la Mărășești, trupele rusești se retrăseseră aproape complet de pe linia frontului.
  • Ofensiva germană a fost respinsă de trupele române conduse de generalul Eremia Grigorescu.
  • Practic, în ultima etapă a bătăliei, românii au luptat singuri, deoarece trupele rusești fie s-au retras, fie au refuzat să mai participe activ.

• Oituz (bătălia finală – 19 – 22 august 1917):

• La Oituz, în faza critică a bătăliei, românii au dus singuri luptele decisive.
• Trupele rusești, care ar fi trebuit să sprijine apărarea, nu au participat activ în fazele finale, iar apărarea Oituzului a fost exclusiv meritul armatei române.

De ce nu au fost rușii implicați în fazele finale?

1. Revoluția Rusă (februarie – octombrie 1917):
   • În timpul acestor bătălii, Rusia trecea printr-o criză profundă, iar revoluția a dus la indisciplină și refuzul de a lupta.
2. Soldații ruși refuzau ordinele:
   • Pe măsură ce bătăliile avansau, mulți soldați ruși dezertau sau pur și simplu părăseau câmpul de luptă.
3. Retragerea treptată:
• Începând cu luna august 1917, trupele rusești au început să se retragă sistematic, lăsând armata română să lupte singură pe frontul din Moldova.

Al doilea Război Mondial 

În timpul și după cel de-Al Doilea Război Mondial, România a suferit pierderi teritoriale semnificative în favoarea Uniunii Sovietice. Aceste cedări au fost consecința directă a pactelor geopolitice, a războiului și a poziției strategice a URSS în Europa de Est.

Teritoriile cedate către Uniunea Sovietică:

1. Basarabia (44.000 km²)

   • Când: 28 iunie 1940, în urma ultimatumului sovietic.
   • Context:
     • Basarabia fusese anexată de România în 1918, dar URSS nu a recunoscut niciodată această unire.
     • Cedarea a avut loc în urma Pactului Ribbentrop-Molotov (23 august 1939), prin care Germania nazistă și URSS și-au împărțit sferele de influență în Europa de Est.
     • După război, Basarabia a fost integrată în Uniunea Sovietică, formând Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM).

2. Bucovina de Nord (6.200 km²)

   • Când: 28 iunie 1940 (împreună cu Basarabia).
   • Context:
     • Bucovina nu fusese menționată în mod direct în Pactul Ribbentrop-Molotov, dar URSS a anexat-o sub pretextul „eliberării populației slave”.
     • A fost alipită Ucrainei sovietice.

3. Ținutul Herța (340 km²)

• Când: 28 iunie 1940.
• Context:
• Ținutul Herța nu fusese prevăzut în niciun tratat, dar trupele sovietice l-au ocupat forțat, depășind granițele stabilite pentru Bucovina și Basarabia.
• A fost anexat direct la Ucraina sovietică.

Total teritoriu pierdut către URSS:

• Suprafață totală: Aproximativ 50.540 km².
• Populație afectată: Aproximativ 3,5 milioane de locuitori la momentul cedării.

După Al Doilea Război Mondial, România a fost obligată să plătească despăgubiri de război Uniunii Sovietice, care au avut un impact economic masiv. Aceste despăgubiri au fost impuse în cadrul Tratatului de Pace de la Paris (1947), unde România a fost considerată țară învinsă, deși a întors armele împotriva Germaniei naziste în august 1944.

Despagubiri directe:

• Sumă oficială: 300 milioane de dolari (la valoarea din 1944)

• Termen de plată: 6 ani (1945-1951)

• Forma de plată:

  • Produse industriale și agricole (petrol, cereale, mașini, echipamente).
  • Materii prime și utilaje.

• Realitatea:

• Valoarea reală a despăgubirilor depășea cu mult suma oficială, deoarece prețurile impuse de sovietici pentru produsele livrate erau subevaluate.
• În paralel, România era forțată să cumpere de la URSS la prețuri umflate.

SOVROM-urile – Instrument de exploatare economică:

• Ce sunt SOVROM-urile?

  • Întreprinderi mixte româno-sovietice, înființate imediat după război (1945-1956).
  • Aveau scopul declarat de „reconstrucție economică”, dar în realitate, URSS extrăgea resursele României fără compensații adecvate.

• Domenii:

  • Petrol (Sovrompetrol)
  • Gaze naturale
  • Metalurgie și minerit
  • Agricultură
  • Transporturi (CFR)

• Impact:

• România a pierdut peste 2 miliarde de dolari prin intermediul SOVROM-urilor.
• Exploatarea resurselor (petrol, uraniu, aur, cărbune) a dus la epuizarea unor zăcăminte fără beneficii pentru economia românească.
• În industria petrolieră, România exporta 75% din producție către URSS la prețuri minime.

Exploatarea petrolului și a uraniului:

• România era unul dintre cei mai mari producători de petrol din Europa.
• Sovieticii au preluat controlul câmpurilor petroliere prin SOVROMPETROL, iar între 1945 și 1952, aproape toată producția a fost direcționată către URSS.
• Zăcămintele de uraniu din Munții Apuseni au fost exploatate intensiv, iar uraniul a fost utilizat de sovietici în dezvoltarea programului lor nuclear.

Impact economic total estimat:

• Se estimează că România a pierdut între 4 și 5 miliarde de dolari în perioada de după război, luând în calcul:
• Despăgubirile de război directe.
• Exploatarea SOVROM-urilor.
• Pierderile indirecte cauzate de exporturi forțate și subevaluate.

Despăgubirile oficiale s-au încheiat în 1956, când SOVROM-urile au fost desființate treptat.

Cu toate acestea, influența economică a URSS a continuat să existe până în 1965, când Nicolae Ceaușescu a început să promoveze o politică de independență economică față de Moscova.

Iată o listă a principalelor invazii rusești în teritoriile românești în această perioadă:

1. 1735-1739: În timpul războiului ruso-turc, armatele rusești au invadat Moldova.

2. 1768-1774: Un alt război ruso-turc a dus la ocuparea Moldovei și Țării Românești de către trupele rusești.

3. 1787-1792: În acest conflict, armatele rusești au traversat din nou teritoriile românești.

4. 1806-1812: Războiul ruso-turc a implicat o nouă ocupație a Principatelor Române de către Rusia.

5. 1828-1829: În acest război, trupele rusești au ocupat din nou Moldova și Țara Românească.

6. 1848: Revoluțiile din Țările Române au fost suprimate cu ajutorul intervenției rusești.

7. 1853-1856: Războiul Crimeei a implicat o nouă prezență militară rusă în regiune.

8. 1877-1878: Războiul de Independență al României, în care Rusia a traversat teritoriul românesc în drumul său spre Balcani.

9. 1916-1918: În timpul Primului Război Mondial, trupele rusești au intrat pe teritoriul României în cadrul alianței împotriva Puterilor Centrale.

10. 1918: După Revoluția Bolșevică, trupele rusești s-au retras, dar au existat incidente la graniță.

11. 1940: Ultimatumul sovietic a dus la cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord către URSS.

12. 1944: În contextul celui de-Al Doilea Război Mondial, Armata Roșie a intrat pe teritoriul României, ducând la schimbări politice majore.

Bocetul lui Ioan fără de mormânt

„Bocetul lui Ioan fără de mormânt” este un cântec scris de marele poet român Adrian Păunescu și interpretat de cântăreața Maria Gheorghiu, și face parte din albumul dânsei „Floare de vârtej”. Cântecul este un omagiu adus conducătorului statului român din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, anume Mareșalul Ion Antonescu. Cântecul este foarte popular în România, Republica Moldova, dar și în regiunile românești ale Ucrainei. Datorită tematicii,cântecul i-a adus multe probleme cântăreței.

Cu bune si cu rele, mareșalul Ioan Antonescu a fost un mare român, iar când vine vorba de curaj și demnitate nu cred ca are egal in istoria recenta a României. Ce a făcut cu evreii și țiganii nu are nicio scuza, iar el cred ca a știut asta atunci când i-a cerut regelui sa nu-l grațieze. Cumva trebui să plătească... un proces drept i-ar fi știrbit realizările. 

Istoria armelor automate

 

Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea

Mondragón M1908 (Manuel Mondragón)

• Dezvoltată de generalul mexican Manuel Mondragón, aceasta a fost una dintre primele puști semiautomate din lume. Producția a început în Germania în 1908 și a fost utilizată limitat de forțele germane în timpul Primului Război Mondial.

Winchester Model 1907

• Aceasta era o pușcă semiautomată americană, utilizată în principal pentru uz civil, dar a fost folosită și în mod limitat în timpul Primului Război Mondial de forțele franceze și britanice. Utiliza cartușe de calibru .351 Winchester.

Primul Război Mondial

Fiodorov Avtomat (1915)

• Cum am menționat anterior, această pușcă automată dezvoltată de Vladimir Fiodorov a fost una dintre primele arme de acest tip și a fost utilizată în mod limitat de forțele ruse în timpul Primului Război Mondial și ulterior în Războiul Civil Rus.

Selbstladegewehr 1916 (Mauser)

• Aceasta a fost o pușcă semiautomată germană, dezvoltată de Mauser. A fost utilizată limitat în timpul Primului Război Mondial, dar problemele de fiabilitate au împiedicat adoptarea pe scară largă.

Perioada interbelică

Browning Automatic Rifle (BAR) M1918

• Deși nu este o pușcă automată în sensul modern al puștilor de asalt, BAR-ul dezvoltat de John Browning a fost o pușcă automată utilizată extensiv în timpul și după Primul Război Mondial. Era o armă automată portabilă, dar greutatea și dimensiunea sa o făceau mai apropiată de o mitralieră ușoară.

ZK-383 (1930s)

• Dezvoltată în Cehoslovacia, aceasta a fost o pușcă mitralieră utilizată de diverse armate, inclusiv germane și sud-americane, înainte și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alte exemple notabile

AVS-36 (1936, Simonov)

• Dezvoltată de Serghei Simonov, aceasta a fost o pușcă automată sovietică care precede SVT-40. AVS-36 a fost una dintre primele puști automate sovietice, dar problemele de fiabilitate și complexitatea mecanismului au limitat utilizarea sa.

Gewehr 41 (1941, Mauser și Walther)

• Aceasta a fost o serie de puști semiautomate dezvoltate în Germania înainte de introducerea Gewehr 43. Gewehr 41 a suferit de probleme de fiabilitate, dar a reprezentat un pas important în evoluția armelor semiautomate germane.

Istoria puștilor automate este marcată de inovații continue și îmbunătățiri tehnologice, fiecare nou model influențând dezvoltările ulterioare. De la primele concepte și până la armele sofisticate din prezent, puștile automate au evoluat pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale războiului modern și ale forțelor armate din întreaga lume.

Uniunea Sovietica si istoria WW II

Multi au auzit dar si mai multi nici macar nu stiu ce anume a facut fosta Uniune Sovietica in WW II, adica de prin anii 30 si pana in 1945, continuand apoi pana in 1989. Asdar va oferim in limba engleza si cu subtitrare automata un documentar care va va aduce mai aproape de ceea ce este istoria adevarata a ultimilor 100 de ani.

Documentarul va va purta prin anii de inceput al WW II [ Al doilea razboi mondial ], dar si in perioada premergatoare, veti afla de planurile rusesti si de ajutorul oferit de catre Rusia Germaniei, pentru a ocupa nu doar Polonia, dar si pentru a face fata aliatilor. Cum a ajuns din aliat dusman, cum din tara agresoare - sa nu uitam ca in timp ce nemtii ocupau jumatate din Polonia, Rusia ocupa cealalta jumatate!

Anti-dacii si anti-romanii

An vazut tot felul de articole care se vor intelgente si care au de gand sa ne demonstreze ca dacii erau doar intr-o zona mica a actualei Romanii, pe cand altii vor sa extinda hotarele Daciei pana peste sapte vai si sapte muncti. Eu zic ca daca luam in calcul faptul ca singura zona latina din zona este cea pe care pretind ca locuiesc romanii, e deja un argument puternic. Nu se exclude ca dacii locuiau pana mai departe si ca pe teritoriul dacic or fi fost si alte natii, nici nu are relevanta. Important este ca Burebista - cel care vor romanii sa-l ia ca prim intemeietor al viitoarei Romanii Mari, a stapanit acele meleaguri - iar despre el se spune ca a reunit triburile tracice, deci acelasi popor! Poate cineva sa nege asta? NU, pentru ca nici sustinatorii ideii nu au 100% cu ce sa demonstreze, dar nici detractorii nu au argumente sa-si sustina spusele!

De ce nu poti nega continuitatea dacica? Pentru ca pana la urma nu ai dovezi clare cu teritoriile ocupate de ei, noi spunem ca am trait din Grecia si pana la Marea Baltica, altii ne vor doar in Ardeal si Tara Romaneasca, dar eu cred ca limba este cea care determina o natiune. Poate nu am dreptate, poate ca este posibil sa vorbesti o limba si sa nu fii o natiune, exemplul sunt maghiarii care evident ca nu corespund ca ADN cu nicio natie, poate cu cea romana in proportie de 75%, dar vorbesc o alta limba si se considera un popor ( mai mult, unii se considera inca huni, desi acestia au disparut de mult! ).

Concluzia mea? Pana nu se va dovedi ce limba vorbeau dacii - evident ca vorbeau o limba, iar ea ar fi trebuit sa se gaseasca si in afara arcului carpatic - sau daca aici nu traiau daci, sa vedem ce traiau aici si ce limba foloseau - nu putem avea certitudini. Izvoarele antice spun despre geti ca ar fi trait in sudul Romaniei de azi, Strabo spunea ca dacii si Getii au aceiasi limba, eu zic ca putem da crezare unui istoric care nu avea motive sa greseasca, pan ala urma ei nu doreau sa cucereasca aceste teritorii in anul 339 î.Hr.

Romanii erau la granita cu dacii, iar istoricul Trogus Pompeius ne spune ca dacii si getii sunt un singur popor, de ce nu am crede aceste lucruri? Doar pentru ca unii vor sa dovedeasca ca nu este asa? Este evident ca poti sa emiti ipoteze si sa incerci cu argumente asa zise logice sa demonstrezi asta, as putea spune ca ungurii sunt italieni, pentru ca iata Carol Robert de Anjou era nascut la Napoli! Pare logic, dar asta nu are legatura cu poporul condus de el. Mai meditati inainte de a face afirmatii, poate gasiti adevarul fara sa-l negati!

10 mai 1877 versus 1 decembrie 1918

Cand ar fi mai bine sa fie ziua natioanala  Romaniei? Asa cum este acum pe 1 decembrie - comemorarea a unirii din 1918, sau 10 mai, ziua independentei cand Regatul Romaniei a fost recunoscut acum fix 140 de catre toate statele lumii ( desi acest razboi care pentru noi este de independenta si pe care lumea il stie sub numele de razboiul ruso-turc are si partile sale negative in ceea ce priveste teritoriile romanesti ). Ca sa fie pace in tara ar fi mai bine sa punem 10 mai, daca ne gandim ca de fapt desi nu recunaostem oficial, in realitate visam la Romania Mare, este ok pe 1 decembrie.

Ziua nationala a Romaniei - 10 mai 1877 versus 1 decembrie 1918

Ma gandesc ca totusi nimeni nu realizeaza ca avem nevoie de o reconciliere, sau daca nu se face asta ar mai ramne doar varianta teritoriilor etnice majoritare - cam ce au facut de fapt toate tarile europene - lichidarea minoritatilor etnice prin deznationalizare, deportare sau integrare fortata. Poate ca varianta 10 mai aduce aminte de "ziua regelui" - 10 mai 1866 fiind ziua cand primul rege moderna al Romaniei a depus juramantul. 

Imperiul Vlaho-bulgar sau Taratul Romano-bulgar

Indiferent ca asa s-a numit sau nu, important este ca in perioada premergatoare formarii tarilor romanesti a existat "un imperiu" condus initial de romani - sau mai exact de proto-romani ( vlahi , valahi ). Istoria aceatui imperiu incepe in anul 1185 si se termina in anul 1396. Mai pe scurt Imperiul Vlaho-bulgar sau Taratul Romano-bulgar a fost o organizare statala ce a cuprins un teritoriu ce acopera Muntenia, Moldova si la sudul Dunarii Bulgaria si o parte din Iugoslavia ( azi Serbia ).

Desi ideea de imperiu romanesc este destul de controversata, pentru ca daca la inceput au condus imparatii valahi -  dinastia Asanestilor ( Ioan Asan ) la final conducerea a revenit bulgarilor. Evident ca ceea ce atrage atentia sunt granitele imperiului: exact Muntenia si Moldova, nu vi se pare bizar?

Rascoala a fost pornita de Petru si Asan - culmea este ca despre roman nu se prea scrie, desi evident ca izvoare istorice sunt. Cele mai multe referiri la partea romana si dinastia Asanestilor le-am gasit la sarbi, dar o sa revenim la acest subict cu alta ocazie. Important mi se pare ca avem deja o prima granita a etnicilor romani, ceea ce este extraordinar de important. Deci Mircea cel Batran nu a stapanit o zona ce nu are continuitate, este evident exact acea zona locuita in majoritate de romani.

Imperiul Vlaho-bulgar sau Taratul Romano-bulgar